Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2016

Amintiri din Turcia : Istanbul - partea I -

Imagine
RO : Am fost în Turcia la sfârșitul clasei a 9-a, asta fiind în ... 2013. Am avut oportunitatea de a merge în Turcia în cadrul unui schimb de experiență cu elevi din Sinop. Am fost până în Istanbul cu trenul și am făcut 19 ore. Acum e acum ... Înainte cu o seară eram foarte emoționată și n-am putut să dorm deloc, deloc, deloc. Am ajuns dimineața în Ploiești, am luat trenul până la București și de la București până în Istanbul. Eu foarte lipsită de griji, am zis că dorm de mă satur până ajungem în Turcia. Și așa am și făcut! Din 19 ore de mers cu trenul, eu 18 le-am dormit ... Când m-am trezit eram singură în cușetă. Am ieșit pe holul trenului și toată lumea se uita urât la mine. Nu înțelegeam ... n-am făcut nimic rău, doar am dormit. Foarte mult, ce-i drept. Nu trec nici două minute și îl aud pe profesorul coordonator ’Cristina! Ce-ai făcut? Ce mi-ai făcut!’. Nu știam sincer cum să reacționez și doar am întrebat ce-am făcut.

Beck's Urban Studio | NEXT EX | Macanache

Imagine
E mare lucru să-l ai pe Macanache la prieteni/follow (după posibilități), pentru că îți apar toate evenimentele mișto din București la care participă și el(sau nu). Așa a fost și cu Beck's Urban Studio // Concert Macanache & The Putreds. Am aflat pe ultima sută de metri că se organizează și că(cel mai atractiv lucru la un party) intrarea este liberă . Normal că s-a ținut în cea mai nenorocită zi de facultate în care intru la 8 și ies la 6 și n-am timp să merg acasă să mă aranjez și eu cât de cât și uite așa iar am comis-o și am mers ca ultimul om la party(după cum se poate observa și în GIF ... dar măcar acum aveam adidașii și tricoul ‘de duminică’).  Înainte de toate, am ajuns acolo pe la 20 fără ceva ca să nu cumva să nu fiu lăsată să intru din cauza că, ce sa vezi ... nu mai este spațiu (de ce să nu fie spațiu? ... intrare liberă, Macanache ... lume multă) dar era spațiu de înnebuneai . La intrare tot întreba de invitație …( mă crispasem puțin)... ce invitație frate? că nu…

Bătrâni frustrați, bombe în metrou și Vlad Dobrescu

Imagine
Scurt rezumat bătrâni veșnic frustrați, bombă în metrou, suporteri, petrecere… ia-o de unde nu-i, Kfc și cu ce naiba ajung acasă?! Am ajuns în București la ora 16:30 după ce am stat 40 de minute(în picioare) în tren(eu având problema de a trece printr-o stare de leșin dacă stau mult timp în picioare), după urmând să mai stau înca 20 minute în RATB(ce să vezi … tot în picioare). În aceste 20 de minute am asistat la un show tipic ... Doi studenți care plătesc călătoria la fel ca toți ceilalți călători, stăteau pe locurile din față . Și începe o femeie în vârstă(normal) să îi jignească că ea după 50 de ani de muncă stă în picioare și ei doi (citez)puțăi stau jos. Și de aici a răsărit asociația oamenilor în vârstă frustrați că nu au loc să stea jos în RATB de nenorociții ăștia tineri . În fine, urmatoarea stație s-au ridicat și au coborât, asociația țipând la ei că sunt niște drogați pentru că stau în Grozăvești unde este un cartier de drogați din provincie needucați. Următoarele două st…

Rabdă inimă

Imagine
RO: După toată nebunia de la V for Vintage (următoarea întâmplare petrecându-se între momentul în care am plecat de la V for Vintage și momentul în care am ajuns acasă), am căutat al doilea târg pentru că era la o stradă distanță și m-am tot dus și întors pe strada cu pricină ceva timp, am intrat  într-o curte stranie (pentru că erau scrise pe poartă numerele la care trebuia sa ajung) a unui bloc părăsit(sper) unde cădeau bucăți din bloc și se auzeau sunete groaznice de șobolani(pe cuvânt de cercetaș). Până la urmă am avut noroc să mi se răspundă de către organizatoare(cred) și să mă ghideze spre locul bun(care era fix lângă…). Am ajuns și ... wah ... câte minunății ... la prețuri destul de bune, chiar foarte, foarte bune.

V for Vintage

Imagine
RO: Ziua urma să fie horror... dar nu m-am gândit că o să fac o asemenea gafă . Dimineața la 10 trebuia să merg la crosul vieții de la facultate ca să nu mă aleg cu restanță la sport( sau cel puțin așa am înțeles eu), după care la 4 să ajung la autobuz să merg la țară și între cele două evenimente să merg și la V for Vintage . Am zis să-mi iau adidașii no name cu care merg câteodată să îmi cumpăr pâine(sau poate nici atunci), ca în cazul în care mă bagă să alerg prin noroi … să nu-i distrug pe cei `de duminică` . Și prost am făcut ... m-a durut piciorul drept de am înnebunit în timp și după ce am alergat. Important e că am terminat crosul și îmi pot continua viața studențească liniștită. Nenorocirea a fost că am fost nevoită să merg de la cros(unde nu puteam să alerg într-o ținută elegantă, eventual și cu tocuri) direct la V for Vintage (pentru că mă uitasem recent la un haul de vintage și m-am îmbolnăvit psihic ... și am zis că vreau și eu, dau toți banii doar ca să mă aleg cu un ob…

Avem reduceri, dar nu are cine să se bucure de ele

Imagine
Am scris cu tot sufletul și cu toată sinceritatea articolul “Reduceri pe bune | Love Yard Sale “ pentru că de fiecare dată am plecat cu zâmbetul pe buze de acolo și cu produse extraordinare. Am decis să schimb rolul și să fiu participantă. Am plecat de acasă cu inima deschisă pentru a vinde măcar o parte din hainele pe care le-am avut, pentru a recumpăra altele tot de la târg, în nici un caz pentru a mă îmbogății. Am investit în primul rând sufletește, iar mai apoi material pentru a-mi înfrumuseța standul, pentru că era și un premiu în joc pe care știam că-l pot câștiga, având o experiență în spate. Am luat tot felul de nebunii, de la baloane până la brioșe pe care le-am făcut eu și la care am aruncat o groază de compoziții până am reușit să obțin produsul dorit. Am scris povești la haine, tocmai pentru a face totul cât mai atractiv + etichete personalizate pentru fiecare produs în parte. Am dat totul, n-am primit nimic în schimb și totuși am rămas pozitivă, alegându-mă cu un set di…