Palatul de cristal | Deliciu arhitectural | Iași





Pe frumușelul ăsta am pus ochii din 2015, când am ajuns pentru prima dată la Iași. Din păcate era închis pentru renovări, dar l-am iubit chiar și așa.
Acum, în 2017, am plecat pornită să-i descopăr fiecare colțișor și să mă bucur din plin de el. Înainte să plec dis-de-dimineță, am zis că-mi iau sandalele astea noi din piele cu care merg 3 zile și 3 nopți fără probleme. După 5 minute de mers, hai maxim 10 minute, eram ... au ... au ... au ... Am mers cu chiu, cu vai până la prima bancă și când m-am descălțat ... bătăi la 4 degete ... FIȚĂĂĂ! Du-te ia bandaje ... hai că merge, după câteva minute nu mai mergea... dar am mers chiar și așa până la Palat și am rămas surprinsă să văd semnul cu proprietate privată, fotografiatul interzis. Ei na! Am bătut atâta drum degeaba? Paznici erau destui, dar nici unul nu a reacționat, așa că m-am pozat liniștită. Gluma, glumă, dar nu mai puteam să merg. Așa că mi-am luat cei mai frumoși(dintre urâți) șlapi și m-am dus în partea opusă să vizitez interiorul. Am profitat iarăși de reducerea pentru studenți(reducere de 75%) și am plătit 8 lei pentru interior și 4 lei pentru turn. La intrare erau afișate toate prețurile, inclusiv cele pentru fotografiere și erau colosale ... Ca o româncă adevărată, am zis că ar fi păcat să nu rămân cu niște poze la cât am îndurat ca să ajung aici. Și țac pac, când nu era lumea atentă mai trăgeam câte o poză. Primul lucru pe care îl vedeai era holul imens și impunător și savuros și câte și mai câte. Urmau 2 camere ... ce mai camere ... evident că nu mai știu exact denumirea lor, dar decorul ... te ucidea cu atât de multă frumusețe. Au urmat muzeele aflate tot în interiorul Palatului Culturii, foarte bine aranjate și atractive. M-a cucerit până la lacrimi o pictură numită „Țărancă tânără” și chiar nu m-aș supăra dacă ar atârna la mine în cameră.









La turn, altă poveste. Se intra la fiecare oră fără un sfert ca să prindă vizitatorii mecanismul ceasului care pornește la fiecare oră la fix. Se urcă cu liftul, iar după pe scări(unele mai ok, altele foarte înguste). Când începe nebunia, ți se face pielea de găină având în vedere că stai la 1 metru de clopote( ca idee, pereții începuseră să crape de la vibrațiile clopotelor și au fost antifonați ca să nu se distrugă cu totul). Nu-ți sare inima din piept sau îți crapă urechile, dar este un impact destul de puternic.
Una peste alta, este un deliciu nesfârșit. L-aș vizita de miliarde de ori fără regrete.

P.S. A doua zi, în timp ce vizitam un muzeu, am aflat că puteam face poze fără nici un stres la Palatul Culturii și asta așa, că s-a renovat recent, pentru că după ceva timp o să cam fie interzis. Așa că, fuga la Iași cât mai aveți ocazia.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Bucarest Stail | Macanache Dubla Lansare

Sprâncene? Ce? Cum? Unde? Cât?

Fericire pe bază de haine | Resale Shop